Istorie medievală
Despot Vodă: Visătorul care a murit sub privirile Moldovei
În inima Moldovei veacului al XVI-lea pășise un om ciudat, venit de departe, care se dădea drept urmaș al vechilor despoți bizantini. Ioan Iacob Heraclid, poreclit Despot Vodă, era un aventurier cultivat, pătruns de ideile Renașterii și ale Reformei, care visa să ridice un regat al luminilor pe pământul dintre Carpați și Nistru.
Ajuns pe tron cu ajutor străin, după ce îl înlăturase pe Alexandru Lăpușneanu, Despot a încercat să înzestreze Moldova cu școli, cu o academie și cu o domnie după chipul cărturarilor apuseni. Dar ardoarea lui pentru idei noi s-a izbit de o lume care nu-l voia: străin de credința ortodoxă, el a stârnit neîncrederea boierilor și a poporului deopotrivă.
Când vistieria s-a golit și bisericile au fost despuiate de odoare pentru a-și plăti leafa mercenarilor, nemulțumirea s-a prefăcut în revoltă. Boierii, în frunte cu hatmanul Ștefan Tomșa, s-au ridicat împotriva lui, iar în anul 1563 domnia visătorului s-a prăbușit.
Asediat și părăsit, Despot a căzut în mâinile celor pe care ar fi vrut să-i lumineze, iar sfârșitul său a fost crâncen, pe măsura vremurilor. Astfel s-a stins un om care adusese în Moldova un vis prea mare pentru timpul lui.
De ce contează azi
Ideea unei academii și a școlilor pe care Despot a încercat să le aducă în Moldova avea să prindă rădăcini mai târziu — Academia de la Cotnari rămâne una dintre primele încercări de învățământ superior pe pământ românesc. Când vizitezi astăzi podgoriile de la Cotnari, calci pe locul unde un domn străin a visat, cu patru secole și jumătate în urmă, o Moldovă a cărților.