Cultură
Agatha Bârsescu: românca de pe scena imperială
S-a născut la București, într-o vreme când o femeie pe scenă era încă privită cu neîncredere, iar visul de a deveni actriță părea o îndrăzneală. Și totuși, tânăra Agatha Bârsescu și-a purtat ambiția departe de casă, tocmai la Viena, unde a studiat arta tragediei în inima Imperiului Austro-Ungar.
Acolo, printre nume mari și rigori nemiloase, ea a urcat treptele celei mai râvnite scene: a devenit societară a Burgtheater-ului, teatrul curții imperiale, unde intrau doar cei aleși. În limba germană, nu în cea maternă, a interpretat marile roluri ale tragediei clasice, iar aplauzele au urmat-o de la Viena la Berlin, de la Hamburg până peste ocean, în America.
A fost, astfel, prima actriță română cu o carieră internațională de primă mărime — o pionieră care a demonstrat că talentul nu are patrie și nici graniță de limbă.
La bătrânețe, când reflectoarele marilor scene se stinseseră, s-a întors în țară. Nu spre glorie, ci spre catedră: a devenit profesoară la Conservatorul din Iași, unde a predat până la moartea sa, în 1939, dăruind noii generații ceea ce viața o învățase pe scenele lumii.
De ce contează azi
Dacă treci prin Iași, Conservatorul (azi Universitatea Națională de Arte „George Enescu”) păstrează memoria profesorilor care au format actorii României — printre ei, o femeie care cucerise Viena imperială. De fiecare dată când un tânăr român urcă pe o scenă europeană, calcă pe un drum deschis, acum peste un secol, de Agatha Bârsescu.