Cultură
Bagheta care a pus România pe harta muzicii lumii
În ziua de 1 septembrie 1964 s-a stins George Georgescu, omul a cărui baghetă a înălțat viața muzicală românească la nivelul marilor capitale europene ale sunetului.
Drumul său pornise nu de la pupitrul dirijoral, ci de la violoncel, instrument pe care îl mânuia cu o măiestrie ce părea să-i prevestească o carieră de solist. Soarta a hotărât însă altfel, căci, atunci când o afecțiune a mâinii i-a curmat visul de instrumentist, el nu s-a lăsat doborât, ci și-a întors privirea către arta de a conduce, aceea care avea să-l consacre pentru totdeauna.
Astfel, cu o voință rar întâlnită, s-a format sub aripa unor giganți ai muzicii, îmbrățișând o vocație care avea să-l poarte în fruntea celor mai prestigioase ansambluri.
Revenit în țară, George Georgescu a legat destinul său de cel al Filarmonicii din București, pe care a modelat-o cu răbdare și pasiune, transformând-o într-o instituție de rang european și dăruind publicului decenii întregi de seri memorabile, în care muzica devenea, sub bagheta lui, o adevărată sărbătoare a spiritului.
De ce contează azi
Astăzi, Filarmonica „George Enescu” din București continuă tradiția pe care Georgescu a cultivat-o. Dacă intri într-o seară la Ateneul Român ca să asculți un concert simfonic, ești moștenitorul direct al acelei culturi orchestrale pe care el a ridicat-o la nivel european — un obicei cultural viu, la care poți lua parte oricând.