Istorie națională
Ziua în care limba și-a recăpătat literele
În acele zile de la sfârșitul lui august 1989, Chișinăul respira altfel. Cu doar patru zile înainte, sute de mii de oameni umpluseră piața Marii Adunări Naționale, iar din mulțimea aceea se ridicase o singură cerere, limpede și adânc omenească: să li se dea înapoi limba așa cum o știau de acasă.
Timp de decenii, limba lor fusese numită oficial „moldovenească” și fusese îmbrăcată forțat în alfabet chirilic, ca și cum însuși felul de a scrie ar fi trebuit să uite de unde vine. A vorbi era permis, dar a scrie firesc, cu literele latine, devenise un act aproape interzis.
Așa se face că, pe 31 august, Sovietul Suprem al RSS Moldovenești a adoptat legile prin care limba română redevenea limbă de stat și revenea la alfabetul latin. Nu a fost doar o hotărâre administrativă, ci un gest prin care un întreg popor și-a recunoscut public identitatea.
De atunci, ziua aceasta se sărbătorește ca Ziua Limbii Române în Republica Moldova, iar din 2013 și în România. Este amintirea unui moment în care oamenii au înțeles că literele cu care scrii nu sunt doar semne pe hârtie, ci felul în care spui cine ești.
De ce contează azi
Pe 31 august, dacă treci prin Chișinău, vei vedea steaguri și evenimente dedicate Limbii Române — este sărbătoare oficială. Iar în România, aceeași zi e marcată din 2013. Literele latine cu care citești acum acest text au fost, cu doar câteva decenii în urmă, obiectul unei lupte de identitate pe malul celălalt al Prutului.