Al Doilea Război Mondial
Ziua în care Bucureștiul a ars sub bombele foștilor aliați
În seara zilei de 23 august 1944, regele Mihai anunța la radio că România întorcea armele împotriva Germaniei naziste și trecea de partea Aliaților. A fost un gest care avea să scurteze războiul cu luni întregi, dar consecințele imediate s-au abătut asupra capitalei chiar a doua zi.
Pe 24 august, aviația germană, înfuriată de trădarea fostului aliat, a pornit un bombardament necruțător asupra Bucureștiului. Avioanele care cu doar câteva zile în urmă survolau orașul ca prietene coborau acum, una după alta, ploaie de foc peste inima capitalei.
Palatul Regal a fost grav lovit, Ateneul Român — bijuteria culturală a țării — a suferit avarii serioase, iar Teatrul Național, unde generații întregi de bucureșteni veniseră să vadă piese și spectacole, a fost mistuit de flăcări.
Orașul, obișnuit deja cu urletele sirenelor din bombardamentele anglo-americane de peste an, trăia acum o ironie amară a istoriei: focul venea de la cei care, cu o zi înainte, îi fuseseră tovarăși de arme. Timp de câteva zile, Bucureștiul a fost prins între cerul german și pământul care se pregătea să-i primească pe eliberatori.
De ce contează azi
Când treci astăzi pe lângă Ateneul Român, restaurat și strălucitor, sau când te oprești în fața Palatului Regal — azi Muzeul Național de Artă — mergi peste rănile din august 1944. Aceste clădiri pe care le vezi zilnic au fost odată în flăcări, iar ceea ce admiri acum este rezultatul unei reconstrucții atente a memoriei orașului.