Istorie națională
Noaptea în care România a trecut Carpații
În seara zilei de 14 august 1916, în saloanele Palatului Cotroceni, s-au adunat oamenii care aveau să decidă soarta țării. Consiliul de Coroană fusese convocat de regele Ferdinand, iar în aer plutea greutatea unei hotărâri de la care nu mai era întoarcere.
După doi ani de neutralitate, în care România cântărise cu grijă în ce parte a balanței europene să-și pună destinul, sosise clipa alegerii. România intra în Primul Război Mondial de partea Antantei, împotriva Puterilor Centrale — adică împotriva Austro-Ungariei care stăpânea Transilvania, dar și împotriva Germaniei, patria de sânge a propriului rege.
Ferdinand, un Hohenzollern, alegea astfel visul românilor în locul legăturilor de familie, gest ce avea să-i aducă numele de „Ferdinand cel Loial".
În aceeași noapte, fără a mai aștepta zorii, armata română s-a pus în mișcare. Soldații au trecut Carpații, coborând în Transilvania pentru a-i elibera pe frații lor aflați de secole sub stăpânire austro-ungară. Era începutul unei campanii care avea să cunoască și înfrângeri amare, și jertfe uriașe, dar care punea prima piatră la temelia visului de a-i aduna pe toți românii sub același steag.
De ce contează azi
Transilvania de azi, cu orașele ei — Cluj, Brașov, Sibiu — face parte din România tocmai datorită acelui pariu istoric făcut în noaptea de 27 august 1916. Când mergi la munte peste Carpați sau vizitezi Palatul Cotroceni (astăzi reședința prezidențială și muzeu), calci pe urmele unei decizii care a redesenat harta țării în care trăiești.