Primul Război Mondial
Tratatul care a schimbat harta României
În seara zilei de 4 august 1916, în liniștea unui București încă neatins de război, câțiva oameni de stat aplecau condeiul asupra unui document care avea să lege soarta țării de cea a Europei întregi.
Era tratatul de alianță militară dintre România și puterile Antantei — Marea Britanie, Franța, Rusia și Italia — semnat în cea mai mare taină. Prin el, aliații recunoșteau dreptul românilor asupra teritoriilor locuite de frații lor de peste munți, iar în schimb România se angaja să intre în luptă împotriva Puterilor Centrale.
Pentru regele Ferdinand și pentru guvernul lui Ion I. C. Brătianu, semnătura însemna sfârșitul unei neutralități chinuitoare, ținute cu greu vreme de doi ani, cât timp Europa se măcelărea în tranșee.
În spatele hârtiei se ascundea însă un pariu uriaș. România mică, prost înarmată, se arunca într-un război pe care marile imperii nu-l puteau încă termina, mizând totul pe idealul unirii tuturor românilor într-un singur stat.
Peste doar câteva zile aveau să curgă declarațiile de război, iar visul semnat în taină avea să fie plătit cu sânge, înfrângeri și, în cele din urmă, cu împlinirea lui la 1918.
De ce contează azi
Harta României de astăzi, cu Transilvania, Banatul și Bucovina, își are rădăcina în acea semnătură secretă din vara lui 1916. Când treci granița spre Cluj sau Timișoara fără pașaport, mergi pe un teritoriu adus în țară prin pariul făcut atunci la București.