Istorie medievală
Guruslău: Victoria care a chemat moartea
În vara anului 1601, pe câmpul de la Guruslău, în inima Transilvaniei, Mihai Viteazul se pregătea pentru o confruntare care avea să fie ultima sa mare izbândă. Alături de el se afla generalul imperial Giorgio Basta, un aliat de care avea nevoie, dar în care nu putea avea deplină încredere.
De cealaltă parte stătea Sigismund Báthory, principele Transilvaniei, care încerca să recâștige stăpânirea asupra unei țări pe care Mihai o unise cu Țara Românească și Moldova cu doar un an înainte. La 3 august, oastea condusă de Mihai și Basta îl învinge decisiv pe Báthory, iar victoria părea să deschidă din nou drumul spre refacerea unirii pierdute.
Însă triumful avea o umbră lungă. Deși luptaseră cot la cot, Basta nu voia un domn român prea puternic în Transilvania, un teritoriu pe care Habsburgii îl râvneau pentru ei înșiși. Astfel, la doar câteva zile după strălucita biruință de la Guruslău, Mihai Viteazul a fost asasinat din ordinul aceluiași general imperial care îi fusese aliat.
Așa se stinge, printr-o trădare, viața celui care visase pentru prima dată la unirea celor trei țări române, lăsând în urmă o victorie fără învingător.
De ce contează azi
Numele lui Mihai Viteazul îl întâlnești pe fiecare stradă, în fiecare oraș din România, iar chipul lui apare în manuale ca al primului unificator al țărilor române. Câmpul de la Guruslău, din județul Sălaj, poate fi vizitat și astăzi, iar Muzeul Județean de Istorie și Artă din Zalău păstrează memoria acelei bătălii care a schimbat destinul unei națiuni.