Primul Război Mondial
Consiliul de la Sinaia: cuvântul care a schimbat istoria
În vara lui 1914, când Europa aluneca spre catastrofă, la castelul Peleș din Sinaia s-a adunat Consiliul de Coroană, chemat de regele Carol I. Bătrânul suveran, german de origine, se simțea legat prin onoare de un tratat secret care alia România cu Puterile Centrale, semnat cu ani în urmă și cunoscut doar de câțiva.
Regele dorea ca țara să intre în război alături de Germania și Austro-Ungaria, așa cum îi cerea cuvântul dat. Însă în sala aceea, oamenii politici adunați priveau altfel: în Transilvania și în Bucovina trăiau milioane de români, sub stăpânire austro-ungară, iar a lupta pentru Viena însemna a lupta împotriva propriilor frați.
Unul câte unul, fruntașii țării au respins angajamentul secret, argumentând că el nu obliga România să atace, ci doar să se apere. În fața acestei voințe aproape unanime, Carol I s-a înclinat, cu amărăciune, în fața țării pe care o condusese timp de aproape jumătate de secol.
Hotărârea a fost neutralitatea — o pauză calculată care lăsa României libertatea de a alege mai târziu. Peste doi ani, în 1916, țara avea să intre în război de partea Antantei, urmărind visul unirii cu Ardealul. Iar Carol I nu avea să apuce acel moment: a murit în toamna lui 1914, învins de conflictul dintre datorie și patrie.
De ce contează azi
Castelul Peleș din Sinaia, unde s-a luat această decizie, poate fi vizitat și astăzi — una dintre cele mai frumoase reședințe regale din Europa. Sala în care s-a hotărât neutralitatea României a devenit, peste ani, punctul de plecare al drumului către Marea Unire din 1918, granițele în care trăim azi.