Cultură
Catehismul de la Sibiu: prima carte în limba română
În vara anului 1544, în Sibiul săsesc, unde meșteșugul tiparului prinsese deja rădăcini adânci, un om cu un nume ce spunea totul despre originea sa — Filip Moldoveanul — se apleca asupra literelor de plumb. El pregătea o carte care avea să rămână în istorie, chiar dacă nu prin paginile sale păstrate, ci prin simpla ei existență.
Cartea era un „Catehism luteran”, o lucrare de învățătură creștină izvorâtă din valul Reformei care cucerea atunci Transilvania. Ceea ce o făcea însă cu adevărat deosebită nu era conținutul, ci limba: pentru întâia oară, cuvântul tipărit vorbea românește, într-o vreme când slavona domnea încă în bisericile și cancelariile țărilor române.
Soarta a fost nemiloasă cu acest obiect prețios, căci niciun exemplar complet nu a supraviețuit trecerii veacurilor. Totuși, mărturiile documentare ne asigură că ea a fost cu adevărat tipărită, iar absența ei fizică nu îi știrbește cu nimic însemnătatea.
Astfel, la 16 iulie 1544, limba română pășea pragul unei ere noi, aceea a cărții tipărite, care avea să ducă vorba poporului dincolo de granițele memoriei orale și ale manuscriselor rare.
De ce contează azi
Sibiul, orașul unde s-a tipărit această carte, rămâne și azi un centru cultural viu, cu una dintre cele mai vechi tradiții tipografice din spațiul românesc. Când citești astăzi orice text în limba română, ești urmașul acelui prim pas făcut acum aproape cinci secole, când vorba noastră a intrat pentru prima dată sub tiparniță.